În cadrul proiectului “Creating a joint tourist destination in the cross-border area of Lugașu de Jos and Komádi, through cross-border protection of natural heritage values along the Crișul Repede Valley”, proiect finanţat prin Programul Interreg Romania-Hungary, PA1 – Joint protection and efficient use of common values and resources(Cooperating on common values and resources), SO6/c – Sustainable use of natural, historic, and cultural heritage within the eligible area, project number ROHU 68, s-au elaborat 12 rute tematice de turism.

Aceste rute sunt următoarele:

1. Traseul turistic Komádi-Lugașu de Jos
Punctul de pornire este Komádi. Localitatea este situată în partea estică a Ungariei, în apropierea României,în județul Hajdú Bihar. Sarkad ,Biharkeresztes,Berettyóújfalu și Szeghalom /sunt la aproximativ aceeași distanță de așezare (25-30 km).Râul este Crișul Repede, care curge est-vest de-a lungul părții de sud a orașului, de aproximativ 12 kilometri lungime.Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646.
Punctul de sfârșit este comuna Lugașu de Jos, este o comună în județul Bihor,Crișana,România, formată din satele Lugașu de Jos(reședința),Lugașu de Sus și Urvind. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0639029999999967, Longitudine 22.341625156521772 .

• Altitudinea punctului start este 89 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Lugașu de Jos 210 m, altitudinea la final de traseu este 210 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 85,5 km, durata estimativă este 15 ore de mers pe jos sau 1 ora și 20 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întâlnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului Crișul Repede predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mare, necesită condiție fizică foarte bună.
• Punct de interes: Lacul de acumulare din Lugașu de Jos.
• Facilități recomandate: Express Auto Urvind
• Acest traseu se adresează mai mult tinerilor, familiilor cu copii.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu
• Info siguranță turistică: risc mediu

2. Traseul turistic Lugașu de Sus-Tileagd-Komádi
Punctul de pornire este Lugașu de Sus, un sat din comuna Lugașu de Jos, județul Bihor, Crișana, România. Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudinea 47.078445, Longitudinea 22.356890585667102.
Punctul de sfârșit este Komádi. Localitatea este situată în partea estică a Ungariei, în apropierea României, în județul Hajdú-Bihar. Sarkad,Biharkeresztes,Berettyóújfalu și Szeghalom sunt la aproximativ aceeași distanță de așezare (25-30 km). Râul este Crișul Repede, care curge est-vest de-a lungul părții de sud a orașului, de aproximativ 12 kilometri lungime.Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646.
• Altitudinea punctului start este 293 m., altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Lugașu de Sus 293 m., altitudinea la final de traseu este tot 89 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 84.3 km., durata estimativă este de 15 ore si 18 minute de mers pe jos sau 1 ora si 30 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mare, care nu necesita condiție fizica foarte bună.
• Punct de interes: Biserica Reformată Komádi.
• Facilități recomandate: Motel Restaurant Krinon Oșorhei
• Acest traseu se adresează familiilor cu copii si persoanelor mai tinere.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu
• Info sigurantă turistică: risc mediu

3. Traseul turistic Komádi -Tileag-Lugașu de Jos
Punctul de pornire este Komádi. Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646.
Punctul de sfârșit este comuna Lugașu de Jos, este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Lugașu de Jos(reședința),Lugașu de Sus și Urvind. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0639029999999967, Longitudine 22.341625156521772 .
• Altitudinea punctului de start este 89 m, altitudinea cea mai inaltă a traseului este la Lugașu de Jos 210 m., altitudinea la final de traseu este 210 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 81.4 km., durata estimativă este 14 ore si 52 de minute de mers pe jos sau 1 ora si 27 minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, care necesită o condiție fizică si experienta in orientare bună.
• Punct de interes: Biserica Reformată Tileagd, Biserica Ortodoxă Lugașu de Jos
• Facilități recomandate: Express Auto Urvind
• Acest traseu se adresează tinerilor, familiilor cu copii si persoanelor mai in varstă.
• Tururi de ghid:.info crisulrepede-sebeskoros.eu
• Info sigurantă turistică:.risc mediu

4. Traseul turistic Biharkeresztes-Urvind-Vadu Crișului
Punctul de pornire este Biharkeresztes un oraș în districtul Berettyóújfalu,județul Hajdú-Bihar, Ungaria, având o populație de 4.058 de locuitori. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.1313432, Longitudine 21.7191678.
Punctul de sfârșit este comuna Vadu Crișului situată în partea de nord-vest a României, în estul județului Bihor, la contactul munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului la o distanță de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, pe drumul european E60. Este străbătută de râul Crișul Repede. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 46.987126, Longitudine 22.512640995426473.
• Altitudinea punctului start este 97 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Vadu Crișului 313 m., altitudinea la final de traseu este tot 313 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 76 km, durata estimativă este 14 ore si 14 minute de mers pe jos sau 1 ora si 22 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică și experiență în orientare bună.
• Punct de interes: Peșterea Zichy- Vadu Crișului.
• Facilități recomandate: Pensiunea Roua Muntilor-Vadu Crisului
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in varstă.
• Tururi de ghid:.info crisulrepede-sebeskoros.eu…
• Info siguranță turistică cu risc scăzut

5. Traseul turistic Berekböszörmény- Lugașu de Jos-Șuncuiuș
Punctul de pornire al traseului este Berekböszörmény, este un sat în districtul Berettyóújfalu,județul Hajdú-Bihar, Ungaria, având o populație de 1.905 locuitori. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudinea 47.0650084, Longitudinea 21.6835918
Punctul de sfârșit al traseului este Șuncuiuș, este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor, Crișana, România. Șuncuiuș este situat la poalele Munților Pădurea Craiului, pe cursul mijlociu al râului Crișul Repede. Pornind dinspre amonte, există câteva izvoare și pârâuri importante care contribuie la debitul răului. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudinea 46.9457577, Longitudinea 22.5357405.
• Altitudinea punctului start este 95 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Șuncuiș 310 m., altitudinea la final de traseu este tot 310 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 93 km, durata estimativă este 17 ore si 15 minute de mers pe jos sau 1 ora si 37 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică și experiență în orientare bună.
• Punct de interes: Peșterea Ungurului.
• Facilități recomandate: Pensiunea Gradia Șuncuiuș
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in varstă.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică: risc scăzut.

6. Traseul turistic Lugașu de Sus- Ineu-Komádi
Punctul de pornire este Lugașu de Sus, un sat din comuna Lugașu de Jos, județul Bihor, Crișana, România. Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudinea 47.078445, Lon- gitudinea 22.356890585667102.
Punctul de sfârșit este Komádi. Localitatea este situată în partea estică a Ungariei, în apropierea României în județul Hajdú-Bihar. Sarkad,Biharkeresztes, Berettyóújfalu și Szeghalom sunt la aproximativ aceeași distanță de așezare (25-30 km).Râul este Crișul Repede, care rulează est-vest de-a lungul părții de sud a orașului, de aproximativ 12 kilometri lungime.Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646
• Altitudinea punctului start este 293 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Lugașu de Sus 293 m. altitudinea la final de traseu este tot 89 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 92.7 km, durata estimativă este 16 ore si 33 minute de mers pe jos sau 1 oră și 43 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mare, necesită o condiție fizică foarte bună.
• Punct de interes: Biserica Reformată din Komádi.
• Facilități recomandate: Pensiune Restaurant Bástya
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică:.risc scăzut

7. Traseul turistic Komádi-Telechiu-Aleșd
Punctul de pornire al traseului este Komádi. Coordonatele GPS sunt următoarele Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646 .
Punctul de sfârșit al traseului este orașul Aleșd, este un oraș în județul Bihor, Crișana,România. Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km. Coordonatele de GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0596749, Longitudinea 22.3973751.
• Altitudinea punctului start este 89 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Aleșd 227 m.,altitudinea la final de traseu este tot 227 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 79.8 km, durata estimativă este 17 ore de mers pe jos sau 1 oră și 39 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică foarte bună.
• Punct de interes: Biserica Reformată din Aleșd.
• Facilități recomandate: Hotel Bonavilla Aleșd
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor.
• Tururi de ghid info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică:risc scăzut

8. Traseul turistic Ártánd-Lugașu de Sus-Șuncuiuș
Punctul de pornire al traseului este Ártánd, este un sat în districtul Berettyóújfalu, județul Hajdú-Bihar, Ungaria, având o populație de 502 locuitori. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.1237274, Longitudine 21.7598886.
Punctul de sfârșit al traseului este Șuncuiuș, este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Bihor,Crișana. Șuncuiuș este situat la poalele Munților Pădurea Craiului, pe cursul mijlociu al râului Crișul Repede. Pornind dinspre amonte, există câteva izvoare și pârâuri importante care contribuie la debitul răului. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudinea 46.9457577, Longitudinea 22.5357405.
• Altitudinea punctului start este 98 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Șuncuiuș 310 m., altitudinea la final de traseu este tot 310 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 85 km, durata estimativă este 16 ore si 37 de minute de mers pe jos sau 1 oră și 30 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mare, necesită o condiție fizică foarte bună.
• Punct de interes: Valea Mișidului.
• Facilități recomandate: Casa Bucătarului
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in vărstă.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică:.risc scăzut

9. Traseul turistic Komádi-Șuncuiuș
Punctul de pornire al traseului este Komádi. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646 .
Punctul de sfârșit al traseului este Șuncuiuș. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudinea 46.9457577, Longitudinea 22.5357405.
• Altitudinea punctului start este 89 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Șuncuiuș 290 m. altitudine,la final de traseu este tot 290 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 111 km, durata estimativă este 20 ore de mers pe jos sau 30 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică și experiență în orientare bună.
• Punct de interes: Peșterea Vântului.
• Facilități recomandate: Hotel Perla Albastră-Șuncuiuș
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in vărstă.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică:.risc scăzut

10. Traseul turistic Urvind-Komádi
Punctul de pornire al traseului este Urvind, este un sat în comuna Lugașu de Jos din județul Bihor, Crișana, România. Coordonatele de GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0672683, Longitudine 22.2817481.
Punctul de sfârșit al traseului este Komádi. Localitatea este situată în partea estică a Ungariei,în apropierea României, în județul Hajdú-Bihar. Sarkad, Biharkeresztes, Berettyóújfalu și Szeghalom sunt la aproximativ aceeași distanță de așezare (25-30 km). Râul este Crișul Repede, care rulează est-vest de-a lungul părții de sud a orașului, de aproximativ 12 kilometri lungime.Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646
• Altitudinea punctului start este 194 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Urvind 194 m. altitudinea la final de traseu este tot 89 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 76.6 km, durata estimativă este 13 ore si 55 de minute de mers pe jos sau 1 ora 26 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică și experiență în orientare bună.
• Punct de interes: Turnul TV Komádi.
• Facilități recomandate: Pensiunea Margit-Magyarhomorog
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in vărstă.
• Tururi de ghid:. info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică: risc scăzut.

11. Traseul turistic Magyarhomorog-Lugașu de Jos-Aleșd
Punctul de pornire ale traseului este localitatea Magyarhomorog, este un sat în districtul Berettyóújfalu, județul Hajdú-Bihar, Ungaria, având o populație de 1.008. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.021454, Longitudine 21.542895.
Punctul de sfârșit al traseului este orașul Aleșd, este un oraș în județul Bihor, Crișana, România. Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crișul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munților Plopiș la nord-est și la poalele Munților Pădurea Craiului la sud de oraș. Distanța față de municipiul Oradea este de 38 km. Coordonatele de GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0596749, Longitudinea 22.3973751.
• Altitudinea punctului start este 91 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Aleșd 227 m, altitudinea la final de traseu este 227 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 85 km, durata estimativă este 15 ore de mers pe jos sau 1 ora 27 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică și experiență în orientare bună.
• Punct de interes: Ștrandul cu apa termala din Aleșd.
• Facilități recomandate: Cazare Aleșd-Pascalis Hostel
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in vărstă.
• Tururi de ghid:.. info crisulrepede-sebeskoros.eu.
• Info sigurantă turistică: risc scăzut..

12. Traseul turistic Vadu Crișului-Urvind-Komádi
Punctul de pornire al traseului este comuna Vadu Crișului situată în partea de nord-vest a României, în estul județului Bihor, la contactul munților Pădurea Craiului cu Depresiunea Vadului la o distanță de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, pe drumul european E60. Este străbătută de râul Crișul Repede. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 46.987126, Longitudine 22.512640995426473.
Punctul de sfârșit al traseului este Komádi. Coordonatele GPS sunt următoarele: Latitudine 47.0013136, Longitudine 21.488646 .
• Altitudinea punctului start este 313 m, altitudinea cea mai înaltă a traseului este la Vadu Crișului 313 m., altitudinea la final de traseu este 89 m.
• Traseul are o lungime de aproximativ 90.4 km, durata estimativă este 18 ore 15 de mers pe jos sau 1 ora si 51 de minute cu mijloc de transport.
• Flora este variată fiind întălnite atât păduri de foioase cât si conifere. Pe valea râului predomină vegetația de luncă.
• Fauna este variată compusă din rozătoare, vidre, mistreți, căprioare.
• Grad de dificultate a traseului este mediu, necesită o condiție fizică și experiență în orientare bună.
• Punct de interes: Piața Eroilor 1848.
• Facilități recomandate: Restaurant Róna Komádi
• Acest traseu se adresează mai mult familiilor cu copii, tinerilor si persoanelor mai in vărstă.
• Tururi de ghid: info crisulrepede-sebeskoros.eu.Info sigurantă turistică: risc scăzut.

Asociația Pro Valea Crișului Repede este responsabilă de crearea, menținerea și dezvoltarea rutelor tematice formate în cadrul proiectului nostru. Ca responsabilitate internă președintele, vicepreședintele au rolul de a coordona funcționarea celor 12 rute tematice. Secretarul asociației este responsabil de monitorizarea activităților zilnice și păstrarea legăturilor cu voluntarii organizației. Dezvoltarea rutelor tematice, precum și creșterea numărului de turiști care vizitează aceste rute poate fi asigurată prin organizarea unor tururi individuale și de grup. Ca responsabilitate externă Asociația Pro Valea Crișului Repede va avea ca scop menținerea legăturilor cu turiștii interesați, precum cu firmele de turism existente în regiune.

Monitorizarea rutelor tematice

Pentru analiza funcționării rutelor tematice, a trebuit să ţinem cont de specificul social-economic al fiecăreia dintre cele două entităţi supuse evaluării, astfel încât, în localitatea din Ungaria axarea este aproape în totalitate pe agenţi economici (hotel-uri, pensiuni sau proprietari de apartamente ce dau în chirie camere în special în perioada estivală), în localităţile bihorene, a trebuit să se ţină cont de diversificarea actorilor implicaţi în dezvoltarea micro-regiuni. Pe traseele turistice create în cadrul proiectului s-au plasat 12 indicatoare de informare. Acestea au rolul de a informa turiștii care parcurg rutele tematice asupra posibilităților existente dea lungul traseelor.
Comunicare: Pagină de internet şi limbi străine.
În cadrul proiectului sau elaborat chestionare care au schițat necesitățile și posibilitățile de sustenabilitate a rutelor tematice. Din perspectiva cooperării transfrontaliere s-a evidenţiat ca o importanţă deosibită modul în care se (auto-)reprezintă actorii chestionaţi prin pagini web, respectiv, cunoştinţe de limbi străine. În acest sens, menţionăm faptul că în Bihor, doar 57 % au proprie pagină de internet, faţă de 71% existent între subiecţii din Ungaria. Dintre cei din România cu materiale pe internet, 38% pot fi accesate şi în limba maghiară, iar dintre cei 53 % din Komadi care au cel în cel puţin o limbă internaţională afişate informaţii, pentru 56 % sunt accesabile şi în română.
Cu referire la cunoaşterea unei limbi străine de către proprietarul / titularul unei companii sau a vreunui colaborator (angajat), cifrele sunt chiar mai ridicate dintr-o perspectivă generală. Astfel, dintre toţi cei chestionaţi în România, 88% cunosc cel puţin o limbă, preponderenţa fiind engleza – 75% dintre toţi subiecţii, iar maghiară este la un nivel de 53 %,. În Ungaria, chiar dacă cifra cunoscătorilor a cel puţin o limbă străină este apropiată, în speţă 83%, modul de dispersie a acestora este diferit, dintre unităţile intervievate care semnalaseră cunoaşterea a cel puţin o limbă, predomină într-adevăr engleză – cu 85%, apoi strâns aproape urmate de germană – 77%. Limba română cu cei 21% este foarte apropiat de cea rusă, situată la o valoare de 20%. Dar, situaţia se schimbă în privinţa dorinţei de a învăţa (încă) o limbă de circulaţie, astfel încât, dintre cei întrebaţi, răspunzând afirmativ pentru limba română este de 45%, aceasta fiind dominanta respectivei categorii, iar perspectivele clientelei turistice fiind arătate prin dorinţa de a-şi însuşi limbi slave, cea rusă cu 33%, respectiv, poloneza, având un coeficient de 28%.
Cu referire la selecţia celor mai importante nevoi, trebuie remarcat necesitatea de a separa posibilităţile de răspuns pentru servicii de internet, unde pentru Bihor am mai adăugat elementul de telefonie, comparativ cu Komadi, unde necesitatea este mai degrabă a se accentua înspre wireless. Dar, mai important, la rubrica serviciilor de turism, am considerat necesitatea de a diferenţia extinderea şi diversificarea acestora, luând în considerare ipotezele dezvoltării celor două unităţi teritoriale, şi faptul că în România încă nu au fost epuizate toate şansele acestui capitol.

Pagina interactivă a asociației www.crișulrepede-sebeskoros.eu este un Info Point virtual, care poate să prezinte informații actualizate cu evenimentele desfășurate pe traseul rutelor tematice. Pe lângă Info Pointul virtual se poate folosi facebookul, skypul și messengerul pentru a asigura sustenabilitatea rutelor tematice.
Rolul Info Pointului virtual este extrem de importantă în colectarea și diseminarea informațiilor legate de rutele tematice. Prin acest spațiu virtual potențialii turiști pot afla numeroase informații în legătură cu Valea Crișului Repede, cele 12 rute tematice create în această regiune, precum și a unor noi rute create în viitor.
Chiar dacă există o diferenţiere între valori, interesant este că pilonul de bază are aceleaşi elemente comune în ambele cazuri, cu specificarea că în zona Regiunii Văii Crișului Repede a mai intervenit preponderent şi cel de salubritate.
În privinţa marketing-ului însă, diferenţierile sunt esenţiale, chiar discrepante. Cele mai des întâlnite elemente în cazul uneia sunt cele mai puţin prioritizate în cazul celuilalt, situaţie ce într-o primă analiză ar putea fi percepute negativ – voi reveni la capitolul de Concluzii asupra acestui factor.
Ca şi caracter dominant al axei fiecăruia, trebuie amintit că exact acele (trei) elemente care descriu o abordare internă – pagină web a micro-regiunii & panouri turistice bilingve & reţea de destinaţii turistice sunt cele mai des întâlnite pentru situaţia din România, pe când, pentru Komadi, exact celelalte trei apar ca primordiale, detaşându-se campaniile de publicitate prin firme specializate. Celelalte două, şi anume crearea unei pagini web având ca obiectiv un parteneriat cu o altă regiune turistică, dar nu de acelaşi profil – 32%, respectiv, revistă bilingvă pe turism – cu 35 %, se înscriu în elemente ale comunicării înspre exterior.
Ca un subcapitol al marketing-ului, dar şi mai mult accentuând latura de comunicare înspre alte entităţi din exterior, s-a impus o primă, şi cea mai clară abordare diferenţiată a redactării chestionarului. Toate acestea survin exact din caracteristicile de bază ca zonă turistică a ambelor entităţi, şi nu doar din infrastructura pe care o deţin.
Având în vedere cele menţionate, trebuiesc evidenţiate acele elemente pe care localnicii le consideră ca având cel mai mare potenţial de atractivitate într-o campanie de promovare. Din perspectiva bihoreană, se cristalizează în mod clar un grup de 3 favorite, dintre acestea cel mai elocvent fiind peşterile – cu o frecvenţă de 80 %. Următoarele menţionate sunt turele montane, cu 49%, respectiv 43% acordate pentru obiceiurile specifice zonei. Interesantă este însă percepţia diferită faţă de acest ultim element a sărbătorilor organizate de administraţia locală – 21%, explicabilă fiind şi prin natura tipurilor de organizare şi activităţi din zilele satului (deseori cu puţine accente diferite faţă de tradiţie). Existând posibilitatea de a se menţiona şi alte tematici de promovare, cei chestionaţi au amintit cel mai adesea sporturile extreme, mese tradiţionale sau serviciile conexate peşterilor. În privinţa localităţii Komadi situaţia este diferită – în acest caz nu s-a remarcat vreun element ce ar fi întrunit vreo majoritate covârşitoare, niciuna nedepăşind o valoare a frecvenţei mai mare de 50%. Cel mai des a fost menţionat centru de sport – 45%, urmate de sărbători organizate de autorităţile locale (34%) şi tradiţiile zonei învecinate, însumând 28% (vezi Anexa 3.2.)
Analiza detailată a elementelor de diferenţiere a pilonilor de bază
Pentru a putea realiza o comparaţie autentică în privinţa elementelor care stau la baza pilonilor de bază ale celor două entităţi turistice, şi în scopul de a demara o evaluare a nucleelor acestora, propun o abordare ce are menirea de a sublinia backround-ul acestor piloni, respectiv a elementelor ce deja prin ipoteză au trebuit diferenţiate (diversificarea / extindere) şi a problematicii centrale ce a rezultat prin datele analizate – salubritatea, prezentă ca nevoie de rezolvare pentru defileul Vadului. Se necesită a fi evaluat ce tip de atitudini şi în special opţiuni au aceste grupări în privinţa principalelor problematici ce au câştigat o detaşare a voturilor dintr-o perspectivă generală. Detailarea acestora va putea fi de bun augur pentru a observa viitoarele puncte tari ale posibilelor colaborări ce ar putea urma
 Salubritate
Practic, cel mai important şi vizibil element de diferenţiere între localitatea maghiară şi regiunea bihoreană avea să apară la categoria de nevoi pentru dezvoltare, după cum reieşise şi în rezultatul structurării pilonilor de bază -, iar elementul-cheie avea să fi fost percepută salubritatea (cu referire la regiunea Văii Crișului Repede, frecvenţa apariţiei acesteia fiind de 48 %).
Dar, contrar ipotezelor că în acest caz vom avea de-a face şi cu un procentaj mai mare faţă de medie acordat rolului autorităţilor publice locale în a rezolva problema identificată, acest lucru nu avea să se concretizeze. Ba chiar mai mult, identificarea acestui punct este mai accentuat în rândul subiecţilor chestionaţi în municipiul Oradea decât a localnicilor.
Pentru a evidenţia şi alte particularităţi a acestui grup ce diferenţiază regiunea Vadu Crișului faţă de Hajdúszoboszló, se poate observa un procent mai ridicat faţă de datele generale pentru necesitatea îmbunătăţirii serviciilor de internet şi telefonie (în speţă, 51% faţă de 45%), dar un şi mai accentuat rol acordat reţelelor de destinaţie turistică (60%, comparativ cu 49%), a revistei specializate pe turism, prin editarea acesteia în format bilingv (27%, respectiv 22%), însă, în concordanţă cu cele expuse anterior în privinţa rolului implicării administraţiei locale, şi cu referire la sărbătorile organizate de aceasta, cerinţa este mai mare din partea subiecţilor chestionaţi per ansamblu (21%, comparativ cu 16% dintre cei cărora salubritatea este o nevoie acută pentru dezvoltarea Defileului).
Ca şi o concluzie a acestui sub-punct, salubritatea este un element de diferenţiere între cele două regiuni, dar ea este supusă atenţiei mai accentuat de către actori de dinafara defileului, în speţă orădeni, şi totodată, rezolvarea ei nu este văzută primordial prin implicarea autorităţilor locale. Un procentaj mai ridicat în privinţa unui actor extern, ce ar putea fi interpretată ca posibilă soluţie (nu doar în privinţa întăririi cooperării transfrontaliere), se prevalează din răspunsurile primite pentru activitatea / proiectele ce s-ar derula prin intermediul unui centru de promovare, aceasta primind 65% în cazul celor pentru care salubritatea şi rezolvarea acesteia este importantă, faţă de 62% din rezultatele generale.
 Extinderea / Diversificarea serviciilor de turism:
Acest element este singurul ce a fost formulat de la început diferenţiat în chestionarul folosit în proiect, ipotezele având să fie confirmate prin prioritizarea semnalată de rezultatul chestionarelor. Şi totodată, trebuie supusă unei analize mai detailate având în vedere că, în afară de a reprezenta în ambele cazuri unul din piloni ai dezvoltării, în Ungaria ocupă locul I, iar în cazul bihorean, chiar dacă este cu puţină lipsă, dar nu ajunsese nici între primele trei dintre nevoi esenţiale (pentru România, dezvoltarea infrastructurii rutiere reieşind cu o importanţă detaşată).
Concluzia pentru zona regiunii Văii Crișului Repede este că extinderea serviciilor de turism trebuie să se axeze pe caracteristicile naturale ale regiunii şi iniţiativele proprii, dinspre sfera privată ori de ordin al sferei civice, mult mai accentuat decât iniţiativele şi sprijinul sau implicarea autorităţilor administrative. Practic, se întrevede posibilitatea şi cererea pentru o structură intermediară între propriile nevoi şi reprezentarea acestora în problematica extinderii serviciilor de turism, dar aceasta să nu fie exclusivă una de factură publică.
 Diversificarea serviciilor de turism în general (care apare exclusiv pentru Komadi) este aceea tematică ce în esenţă reprezintă diferenţierea deja din ipoteză a celor două entităţi, infrastructura şi investiţii ori gradul de servicii prestate fiind şi trebuind a fi calculate din start ca deosebire între localitatea din Ungaria şi regiunea bihoreană. Frecvenţa acesteia este de 59 % şi ocupă locul I dintre necesităţile dezvoltării pentru viitor.
Dintre respondenţii acestei categorii, oarecum nefiind surprinzător, fiecare a punctat cel puţin o limbă necesară a fi învăţată / aprofundată pentru viitor, româna fiind cel mai des amintită (cu 34%), urmată de limba rusa cu 31%, engleză cu 29%, şi trebuie amintit pentru a observa posibilele viitoare tendinţe, locul remarcabil / faţă de limba poloneză, şi anume 24%.
Ceea ce deosebeşte acest grup faţa de datele rezultate din răspunsurile subiecţilor per ansamblu este un procentaj diferenţiat acordat la întrebarea privind nevoile dezvoltării. În acest sens amintim că doar 39% comparativ cu 48 de procente văd dezvoltarea infrastructurii rutiere ca o necesitate stringentă; totodată, niciunul dintre ei nu aderă la ideea extinderii locurilor de cazare, dar, apare o accentuare a rolului şi cerinţei pentru implicarea mai puternică a autorităţilor locale (într-adevăr nu semnificativă, dar tendinţa rămâne importantă: 53%, respectiv 50 de procente pentru datele generale, mai ales ţinând cont de datele în scădere referitoare la implicarea autorităţilor centrale – 18 % în cazul grupului selectat, comparativ cu 20%)
În privinţa preferinţelor pentru elementele de dezvoltare ale marketing-ului sunt aceleaşi, ba chiar mai mult, tendinţa este crescătoare, pentru toate cele trei elemente.
Ca o concluzie a acestui sub-punct, putem spune că se clarifică o şi mai puternică tendinţă a celor ce văd pentru localitatea Komadi ca necesitate a dezvoltării în primul rând diversificarea serviciilor de turism, a accentului pus pe implicarea autorităţilor locale, şansa văzută în cooperarea cu zonă turistică fără caracteristici asemănătoare (adică, non-concurent direct), dar din regiune transfrontalieră (iar deschiderea înspre partea română este relevantă, edificat prin dorinţa de a cunoaşte limba română pe primul loc), însă, informaţiile şi câştigarea credibilităţii ca zonă cu potenţial turistic a Regiunii Crișului Repede şi împrejurimi necesită reale îmbunătăţiri.
Perspectivele cooperării transfrontaliere
După o analiză ce descrisese mai degrabă abordarea din perspectivele caracteristicilor proprii şi posibile formule de promovare, respectiv elementele de bază a pilonilor de dezvoltare, în următoarea etapă vom evalua şansele de cooperare din prisma percepţiei parteneriatului cu regiunea vecină de peste graniţă şi formule pentru posibile implicări. Totodată, la întrebarea adresată actorilor implicaţi în viaţa social-economică sau administrativă din regiunea Crişului Repede cu privire la modalitatea în care consideră că s-ar putea implica în acest tip de parteneriat transfrontalier, cel mai frecvent răspuns a fost cel cu privire la sprijinirea unui Centru turistic, urmată la o distanţă considerabilă de accesarea unor fonduri europene, iar extinderea actualelor servicii de bază avea să fie pe locul al treilea, creditul bancar nefiind deloc luat în considerare ca alternativă.
Segmentare. Ceea ce se evidenţiază din datele anterioare este o întărire a elementului de segmentare diferit între cele două entităţi – pentru Bihor, regiunea Crişului Repede, respectiv, Komadi. Astfel, până ce în localitatea maghiară avem de-a face cu diferenţiere pe palierul serviciilor, în speţă calitatea serviciilor pe care le pot oferi şi istoricul primului client din străinătate, până atunci, în cazul din România, cele 3 mari categorii aparent formează între ele un clivaj inerent. Şi totuşi, ţinând cont că cele mai tinere relaţii înspre parteneri din străinătate şi experienţă nu tocmai îndelungată o au exact aceste unităţi economice – pensiuni şi hotel-uri -, dar, există potenţialul de a fi completate prin conexiune cu activităţile deja implementate de actorii din Aleșd şi factorii socio-culturali din zona aferentă. Per ansamblu însă, în momentul de faţă, în aria Regiunii Crișului Repede lipseşte un element amplu de coagulare – acel element care fusese descris (în linii generale) la grupul format din cei ce optaseră pentru extinderea serviciilor de turism în general, ca fiind definită şi percepută ca o structură intermediară între sfera instituţiilor publice (locale) şi cea de ordin privat / organizat civic.
Punct încurajator în privinţa dezvoltării şi implementării de parteneriate este cunoaşterea limbii oficiale a celeilalte ţări, şi deschiderea spre perfecţionare a acestui element.
Regiunea Crișului Repede are o percepţie asupra necesităţii de regrupare înspre interior , pe când, localiatatea maghiară, o deschidere înspre exterior, dar nu spre o locaţie ce are elemente apropiate sau caracteristici suprapuse (gen apă termală) şi ar putea constitui într-o primă fază o idee de concurenţialitate (nu se abordează printr-un fel de „consorţiu”, propria identitate şi resurse sunt deja bine definite). Practic, în acest sens se şi înscrie răspunsul foarte mare dat pentru promovarea prin campanii internaţionale specializate.
Ţinând cont de răspunsul foarte mare primit la întrebarea deschisă, care este o completare a deschiderii înspre exterior prin diversificare, se poate aprecia că diferenţierile esenţiale dintre cele două entităţi vor putea avea caracter cu potenţial de dezvoltare pentru viitor. Printre elementele / programele enumerate, amintesc: dezvoltarea turismului axat pe pescuit, programe anterior şi post-sezon estival, programe grupate pe vârste, programe pentru zile ploioase, etc., (o paletă foarte largă comparativ cu regiunea defileului unde pentru aceeaşi întrebare tendinţa a fost de a se re-enumera unele locaţii deja elucidate pe parcursul chestionarului), astfel că, putem lansa următoarea ipoteză:
Komadi tinde înspre promovarea a ceea ce există ca potenţial turistic şi infrastructură, pulsând prin asigurarea diversităţii programelor. În comparaţie, în aria Regiunii Crișului Repede, chiar dacă se observă primele etape de diversificare, faţă de potenţialul zonei, în momentul de faţă încă, mai este nevoie de extindere, dar lipseşte acea forţă de grupare în jurul unui element ori set de elemente ce să îşi asume rol de promotor.
Ca urmare, se poate descrie un palier de bază pentru ambele situaţii, iar cu aceste elemente şi cele descrise anterior care pot fi anexate, se va putea iniţia o nouă etapă, oarecum sub formă instituţionalizată a cooperării dintre cele două entităţi. De altfel, cei ce văd şansa implicării propriei companii sau instituţii prin intermediul unui Info Point reprezintă o medie aproape perfectă a celei generale, datele faţă de elementele considerate esenţiale pentru palierul regiunii diferenţiindu-se doar cu valori scăzute.
Ţinând cont însă la modul de racordare faţă de diversificarea programelor pentru turişti, se observă într-o primă fază că cei din localitatea maghiară doresc să viziteze locaţii exacte (vizită de o zi în centrul Debreţinului, zona viticolă din jurul oraşului Eger, grădina zoologică din Nyíregyháza sau Hortobágy, Oradea), pe când, în cazul din Bihor, acestea au avut un caracter mai general (peşteri, drumeţii); practic, în cazul celor din Komadise întăreşte ideea accentului pe tradiţii (prin diversificarea programelor oferite), dar în situaţia regiunii Văii Crișului Repede asistăm la un fenomen interesant, încadrat oarecum înspre o tendinţă centrifugă. Astfel, pe de-o parte se doreşte o grupare a zonei, dar în momentul de faţă, se promovează valorile şi identităţile locale (în situaţia în care este numită o locaţie exactă; astfel, doar localnicii amintesc Valea Gepişului, Valea Iadolinei, Peştera Gălăşeni sau Biserica de lemn Josani); ori, tocmai acest tip de abordare necesită a fi remodelat, în sensul că, până când lideri ai comunităţii şi agenţii economici în plin proces de dezvoltare nominalizează ca element turistic doar din propria localitate, fără a adăuga unul specific al zonei, până atunci va / trebui luat în considerare o caracteristică ce denotă inexistenţa percepţiei zonei defileului ca entitate turistică unitară.

Necesitatea dezvoltării de noi pachete turistice

Având în vedere că agenţii economici din Komadila actuala infrastructură şi potenţial turistic, arată o deschidere înspre diversificarea programelor, unde ca elemente de bază pot fi enumerate implicarea autorităţilor, crearea unei pagini web comune cu o regiune turistică, dar nu cu acelaşi profil, şi nu în ultimul rând, alocarea unor resurse pentru promovare internaţională, se întrevede posibilitatea încheierii unui parteneriat tranfrontalier cu o zonă egiune turistică. Din perspectiva zonei Crişului Repede, în momentul de faţă nu există un actor principal ce ar putea avea puterea şi resursele de coagulare. Crearea unei pagini web comune crișulrepede-sebeskoros.eu poate coagula diferitele potențialuri turistice din regiune, iar brand-ul principal se întrevede a fi peşterile zonei. În jurul acestui element se pot anexa extinderea serviciilor ce decurg din potenţialul turistic existent. Neexistând o structură de grupare, s-ar putea concepe înfiinţarea unui Grup de acţiune locală, dar, forţele centrifuge ce ar recunoaşte un centru (administrativ) ca pilon al promovării, încă este într-o fază iniţială. Ca punct comun pentru promovare, iar ca proiect pilot, prin cooperare transfrontalieră – pentru care există un sprijin maxim, se întrevede a fi o structură intermediară între instituţii publice locale şi una ce încurajează iniţiativa privată, tendinţă şi cerere ce ar putea fi soluţionată prin crearea unui centru de promovare al Regiunii Crișului Repede, administrarea acesteia, inclusiv reprezentarea valorilor şi intereselor per ansamblu, trebuind să revină unui actor acceptat de toţi membrii unei astfel de alianţe / cooperări. Trebuie avută în vedere înfiinţarea unei coaliţii / grupări intermediare între actuala situaţie şi context, cu un grad ridicat de centrifugă şi instituţionalizarea cooperării printr-un G.A.L, care momentan pare o formă mult prea avansată a relaţionării unuia faţă de celălalt. În cadrul unui viitor workshop unde ar trebui să fie prezenţi toţi reprezentanţii administraţiilor locale, structuri ale sferei civice şi cea din zona economicului s-ar putea ajunge la un consens în privinţa acestei structuri formale, cu reprezentativitate maximă pentru fiecare care ar avea funcţia de comasare a intereselor şi valorilor locale într-unul unic, cu posibil potenţial ridicat de partener al staţiunii balneo de peste graniţă.

Colectarea și diseminarea informațiilor legate de rutele tematice
Pentru formarea în viitor a rutelor tematice ste necesar realizarea unor măsurători cu privire la numărul de turiști, precum și al interesul lor față de rutele tematice create. Măsurătorile pot fi făcute prin intermediul Info Pointului virtual existent pe situl crișurepede-sebeskoros.eu, precum și în colaborare cu persoanele, firmele și organizațiile existente pe parcursul rutelor tematice.
Este o operatiune care se impune a fi executata atat inaintea, cat si dupa finalizarea unei campanii publicitare. Datorita faptului ca unul si acelasi efect (sporirea numarului de clienti, cresterea veniturilor, slabirea concurentei) se datoreaza mai multor cauze (schimbarii preturilor si tarifelor practicate, perfectionarii produselor turistice, modificarii retelelor de distributie), este foarte dificil (adeseori chiar imposibil) sa se delimiteze efectele nete (exclusive) ale unei anumite actiuni publicitare, in baza carora sa se determine eficienta acesteia. De aceea, in majoritatea cazurilor, eficienta campaniilor publicitare se estimeaza in baza unor efecte mai mult sau mai putin globale si a unor cheltuieli foarte bine individualizate, apelandu-se la metodologia obisnuita de cuantificare a ofertei.
Criteriile de selectare a unui mesaj publicitar care urmeaza a fi lansat in mass-media sunt urmatoarele: atractivitatea (capacitatea mesajului de a suscita atentia); exclusivitatea (mesajul trebuie sa fie unic, diferit de cel al concurentei); credibilitatea (mesajul trebuie sa fie sustinut de probe).

Posibilitățile de diseminare
După încheierea proiectului este necesar promovarea rutelor tematice în vederea sustenabilității acestora. Indiferent daca este facuta de catre firma prestatoare de servicii turistice, sau de o asociație interesată la nivel local, regional, pentru rutele tematice, publicitatea se prezinta sub urmatoarele forme principale: prin mass-media, exterioara, directa si gratuita.

1.1. Publicitatea prin mass-media

A. ZIARELE
Constituie in mod traditional mijlocul prin care majoritatea firmelor isi fac reclama. Acesta ofera cateva avantaje pentru firmele care il utilizeaza, dintre care mentionam:
acoperirea ariei de comercializare a firmei prin faptul ca se adreseaza la un mare numar de consumatori; flexibilitatea mesajelor transmise prin intermediul ziarelor; timpul de prezentare a intentiei de reclama a companiei este de regula foarte scurt;
costul redus. In mod normal, ziarele ofera spatiu de reclama la un cost absolut redus, deoarece ele acopera o arie geografica mare la un cost relativ si mai scazut; raspunsurile prompte ale clientilor potentiali. Reclama prin intermediul ziarului este probabil generatoare de vanzari a doua zi.
Formatul mesajului publicitar este in functie de bugetul existent, marimea sa fiind invers proportionala cu frecventa repetarii. Astfel, in cazul hotelurilor mici, se pot practica anunturi la mica publicitate, in timp ce pentru hotelurile mari sau pentru statiunile turistice se poate apela la anunturi pe o pagina intreaga care sunt foarte costisitoare.
Spatiul publicitar este cel care reprezinta localizarea fizica a mesajului. Modul de amplasare a acestuia in pagina este factorul de care depinde in foarte mare masura modul de receptare a mesajului de catre o persoana neinteresata in descoperirea sa. In legatura cu acesta, pentru a usura receptarea, specialistii in publicistica si in publicitate recomanda respectarea urmatoarelor reguli:
amplasarea mesajului fie pe prima pagina, fie pe cea din mijloc, fie pe ultima, aceste solutii fiind insa foarte costisitoare;
spatiile de la marginea paginilor sunt preferabile celor din mijloc;
colturile din partea dreapta (de sus si de jos) sunt mai indicate decat celelalte.
O data cu formatul si cu modul de amplasare, este necesar sa se mai aleaga forma literelor, numarul de subtitluri si toate celelalte elemente care tin de prezentarea grafica a mesajului.

REVISTELE
Un alt mijloc de reclama pentru firmele mici si medii este revista. Majoritatea revistelor tiparite in prezent sunt publicatii de interes special ca de exemplu: moda, arta culinara, vanatoare si pescuit, turism, gradinarit. Acest lucru permite responsabilului de marketing din turism sa-si concentreze eforturile de reclama asupra pietei tinta adresandu-se unei nevoi specifice consumatorilor.
Avantaje: durata relativ lunga a revistelor. Majoritatea cititorilor o citesc in mai multe intervale de timp permitand reclamei sa fie vizualizata de mai multe ori; citirea multipla. In medie, o revista are 3,9 cititori adulti si fiecare cititor consuma aproximativ o ora jumatate cu un exemplar; concentrarea asupra pietei tinta. Prin selectarea unei reviste de interes special firma se poate adresa clientilor cu un grad ridicat de interes pentru produsele sau serviciile sale; calitatea reclamei. Reclama in revista este de inalta calitate deoarece fotografiile pot fi reproduse color, firma poate alege localizarea spatiului de reclama si totodata poate proiecta o reprezentare care sa atraga atentia cititorului.

RADIOUL
Radioul permite emitentului mesajului sa se adreseze la o audienta specifica, intr-o regiune mai mare comparativ cu ziarul. Prin alegerea unui post, a unui program si momentul potrivit al zilei corespunzatoare, firma poate atinge virtual orice piata tinta doreste. Folosirea acestuia se datoreaza urmatoarelor avantaje:

-operativitatea foarte ridicata de transmitere a mesajului;
-aria larga de raspandire;
-costul scazut, comparabil cu cel din presa scrisa;
-posibilitatea utilizarii unui fond sonor atragator, care poate capta atentia publicului;
-flexibilitatea deosebita, mesajele putandu-se modifica usor si rapid;
-gradul inalt de selectivitate, asigurat de specializarea diverselor emisiuni pe ore ale zilei.
Ca dezavantaje, ar fi de semnalat:
-caracterul efemer al emisiei-receptiei mesajului publicitar, acesta neputandu-se asculta decat in momentul transmiterii lui;
-slaba audienta, ascultatorii fiind adesea angajati in alte activitati;
-mesajul limitat, deoarece reclamele radio sunt limitate la un minut sau mai putin, mesajul trebuie sa fie scurt.
Eficienta publicitatii radiofonice este dependenta de modul in care se face alegerea posturilor, a emisiunilor de care se leaga, a momentului transmiterii, de calitatea mesajelor, de frecventa transmiterii.

TELEVIZIUNEA
Desi costul reclamei prin canalele televiziunii nationale constituie o bariera pentru majoritatea firmelor mici si mijlocii, spoturile prin canalele TV locale pot constitui mijloace foarte eficiente de a transmite mesajele reclamei pentru acestea. Fata de publicitatea prin alte mijloace, cea de televiziune prezinta unele avantaje:
-posibilitatea asocierii celor mai importante elemente textul, sunetul si imaginea prin care se asigura comunicarea cu turistii potentiali, mesajele transmise devenind astfel foarte atractive, interesante si penetrante;
-audienta larga de care se bucura in randul clientilor potentiali;
-flexibilitatea.
Reclama TV poate fi modificata rapid pentru a se adapta conditiilor pietei care se modifica frecvent. Un spot de 30 de secunde este cel mai obisnuit in cazul televiziunii si ofera oportunitatea unei repetari frecvente;
-posibilitatea beneficierii de aportul specialistilor din statia de televiziune. Ei pot sa ofere asistenta tehnica si artistica necesara, la preturi rezonabile.

Publicitatea exterioara
Principalele mijloace publicitare care fac parte din aceasta categorie sunt afisele si materialele tiparite (mai putin presa scrisa).
Panourile publicitare se prezinta sub forma unor desene de dimensiuni mari sau foarte mari (3 x 4, 3 x 8, 4 x 6 , 4 x 8), care se amplaseaza pe cai rutiere foarte circulate (la intrarea sau la iesirea in localitatile mari – sau intre ele), in zonele aglomerate din interiorul localitatilor, adica in asa fel incat sa fie vazute de cat mai multe persoane aflate in miscare sau care asteapta mijloace de transport in comun. Ele se adreseaza atat populatiei locale cat si celor aflate in tranzit. Publicitatea de acest tip este una dintre formele cele mai cunoscute de public deoarece are cea mai mare raspandire, ea presupunand inchiderea spatiilor deja construite: pe strada, pe ziduri, pe drumurile publice, pe acoperisurile cladirilor.
Panourile publicitare sunt concepute astfel incat sa poata fi reinnoite rapid dar si sa aiba o mare putere de atractie. Eficienta este cu atat mai inalta cu cat panourile sunt realizate in culori cat mai atragatoare si mai placute, cu imagini cat mai incitante, cu informatii scurte si utile si amplasate cat mai judicios.
Timpul de expunere este mai mare sau mai mic in functie de tarifele percepute de cei care acorda aceste drepturi.
Alaturi de panourile publicitare intalnim si forme derivate ale publicitattii exterioare care se creeaza de obicei in locuri cu aglomeratii temporale. Aceste forme sunt:
a. Afisul urban. Este practicat in cele mai dese cazuri avand ca suport panouri speciale, iar eficienta lui depinde de densitatea de afisuri expuse si de numarul de trecatori care pot vedea.
b. Afisul in mijloacele de transport in comun. Transportul in comun (metrou, autobuz, tramvai, tren) se preteaza foarte bine publicitatii prin afis pentru ca el realizeaza permanent o concentare a populatiei.
c. Afisul rutier. Se bazeaza pe cresterea numarului de autoturisme care impune o intensificare a circulatiei rutiere si pe restrictionarea circulatiei cu viteze reduse in apropierea localitatilor.

Reclama pe vehicule.
Folosirea mijloacelor de transport public pentru reclama produselor si serviciilor este o metoda de mult consacrata. Bazandu-se deseori pe vehicule aflate in miscare, ea prezinta avantajul ca permite raspandirea mai rapida in spatiu a mesajului firmei de turism, adresandu-se unor categorii diferite de clienti potentiali. Pe de alta parte insa, timpul in care mesajul poate fi receptionat este foarte mic, ceea ce afecteaza eficienta acesteia.

Alte mijloace publicitare
In afara mijloacelor consacrate de efectuare a reclamei si publicitatii exista si alte modalitati de a transpune in concret o strategie promotionala folosind si asa – numitele specialitati de reclama.
Specialitatile de reclama sunt, acele obiecte pe care se poate imprima numele celui care-si face reclama, la fel ca si cateodata, adresa, numarul de telefon, obiectul de activitate.
Exemplele clasice sunt: pixuri, cutii de chibrituri, calendare, clame de prins hartia, lanturi de chei, sepci, tricouri, pungi de plastic, brichete, diferite invelitori, agende etc.

Internetul
Internetul este un mijloc eficient pentru reclama, dat fiind posibilitatea acestuia de a ajunge direct la domiciliul consumatorului de turism. Amploarea pe care a cunoscut-o in ultimul deceniu a facut ca Internetul sa ocupe un loc de frunte in randul mediilor de publicitate.
Grafica, scanarea fotografiilor, sunetul, imaginea, efectele sonore, atractivitatea si libertatea deplina sunt elementele care definesc Internetul. Existenta unor motoare de cautare ofera firmelor de turism posibilitatea de a-si prezenta produsele in cadrul unor domenii distinct specializate.

Publicitatea directa
Ea presupune construirea si exploatarea unor linii directe de legatura intre firmele de turism si clientela, prin contacte nemijlocite cu aceasta, fie pe legaturi stabilite prin posta, telefon, fax , etc. Specificul acestui gen de publicitate consta in aceea ca mesajul este particularizat pentru fiecare client in parte. Ca regula generala publicitatea directa este recomandata in relatiile cu intermediarii si cu clientela, singura, de regula fiind mult mai costisitoare decat celelalte. Ea prezinta avantajul ca permite comunicarea in dublu sens (ceea ce este foarte important pentru specialistul in marketing). De asemenea de cele mai multe ori ea este insotita de vanzarea propriu-zisa a produsului turistic.

TELEFONUL
Ori de cate ori astfel de contacte nemijlocite nu sunt posibile (nerecomandate), firmele de turism pot folosi telefonul, acesta fiind atat mijloc de transmitere, si mijloc de receptionare a mesajelor. Ca mijloc de receptie, telefonul presupune folosirea si altor medii publicitare, complementare.
Ca mijloc de publicitate, acesta permite:
-asigurarea confidentialitatii comunicatiilor;
-identificarea relatiilor imediate ale interlocutorilor la mesajele transmise si aprecierea calitatii perceptiei;
-adaptarea mesajului la client;
-intelegerea corecta a acestuia, oferindu-i-se operativ lamuririle suplimentare necesare.
Cei care realizeaza convorbirile telefonice cu clientii in scopuri promotionale trebuie sa fie buni cunoscatori ai produselor sau serviciilor turistice pe care le ofera de vanzare, ai clientelei tinta, ai concurentei si a regulilor si tehnicilor de comunicare.

Distributia directa a pliantelor, brosurilor, sau a altor tiparituri promotionale ale firmelor si organizatiilor de turism se realizeaza, de regula, prin intermediul cutiilor postale ale clientilor potentiali, practicandu-se in cazurile in care densitatea populatiei unor localitati este mare si foarte mare, substituind posta.
In functie de rolul pe care-l au in procesul de promovare turistica, documentele pot fi: de apel (urmaresc sa starneasca interesul turistilor), de informare (ofera toate genurile de sfaturi, informatii si indemnuri de care are nevoie turistul ).
Presupunand cheltuieli de redactare, de tiparire si de distributie mult mai mari decat publicitatea prin presa scrisa, publicitatea prin genurile de tiparituri enumerate nu este una de masa, ci una selectiva, vizand in primul rand grupurile de clienti potentiali mai insemnati.
1.4. Publicitatea gratuita
Potrivit denumirii pe care o poarta, acest gen de publicitate nu presupune efectuarea unor cheltuieli speciale de catre firma turistica, ea realizandu-se prin diverse ocazii:
o data cu acordarea de interviuri de catre personalul firmei de turism, cand clientelei i se furnizeaza, subtil, toate informatiile care astfel ar trebui sa faca obiectul mesajelor publicitare propiu-zise;
prin scrierea si publicarea unor articole sau reportaje de catre reporterii din mass-media;
cu prilejul unor talk-show-uri realizate de catre posturile de radio sau de televiziune pe teme turistice;
cu ocazia decernarii unor premii sau distinctii firmelor de turism pentru calitatea serviciilor pe care le ofera.

RELATIILE PUBLICE
Relatiile publice constau in contactul permanent, sistematic al firmei de turism cu clientela, mass-media, alte firme, liderii de opinie, reprezentantii asociatiilor civile etc., prin care se creeaza o incredere in firma si o atitudine favorabila fata de produsele sale.
Exista doua categorii de public pentru o firma:
publicul intern (propriul personal);
publicul extern (provenind din mediul acesteia).
Mijloacele de informare utilizate in relatiile publice sunt foarte diverse, fiind uneori diferite in functie de categoria de public vizata. Astfel, relatiile cu publicul intern se realizeaza prin: scrisori de informare; adrese si note interne; jurnale interne; seminarii, reuniuni, conferinte; sarbatori ale firmei; manifestari cultural-sportive.
Relatiile cu publicul extern se pot baza pe: vizite ale ziaristilor; comunicate de presa; jurnale, reviste, buletine de informare; zile ale portilor deschise; crearea de evenimente; reuniuni, conferinte, receptii; sponsorizari etc.
Seminariile, conferintele, workshop-urile.
Conferintele sunt reuniuni care se adreseaza marelui public, bazandu-se pe prezentari audiovizuale (in special pe filme video) si organizandu-se in localitatile care asigura cea mai mare parte a clientelei turistice.
Workshop-urile, spre deosebire de seminarii si conferinte, permit o prezentare mult mai precisa si mai amanuntita a produselor turistice, clientela potentiala avand posibilitatea sa se gaseasca in contact nemijlocit cu organizatorii de voiaje, cu reprezentantii companiilor din turism, cu proprietarii de hoteluri etc.