Introducere

Comuna Lugaș este alcătuit din trei așezări, Lugașu de Jos, Lugașu de Sus și Urvind. Este situat în vecinătatea Carpaților Occidentali, în depresiunea Vad-Borod, pe malul drept al Crișului-Repede, la 22 ° 17 ‘longitudine estică și 47 ° 4’ latitudine nordică. Satul Urvind se află la 29 km de Oradea, la 8 km de Aleșd și la 110 km de Cluj. La 2,5 km de comună, pe malul stâng al Crișului-Repede, paralel cu acesta este linia de cale ferată internațională Oradea – București

Poziția geografică favorabilă a satului Urvind, precum și condițiile bune de trafic, au contribuit la integrarea satului în circulația economică a județului. Acest lucru a facilitat vânzarea surplusului de produse agricole și transportul studenților și angajaților din localitate către așezări mai mari, cum ar fi: Oradea, Aleșd, Tileagd.

Valea Crișului-Repede este cel mai strategic drum al județului Bihor fiind cel mai scurt traseu care leagă Oradea de Transilvania. Din vremuri străvechi, în timpul Imperiului Roman, s-au exploatat și condițiile favorabile ale văii, aici fiind ruta care lega Aquincum de Napoca. Mii de ani mai târziu, în timpul Regatului Ungariei, zona și-a păstrat rolul important din punct de vedere strategic, pe măsură ce pe aici  se transportau aurul și sarea din Transilvania. Astăzi, ruta internațională și calea ferată E60 care traversează valea leagă România de Europa Centrală și de Vest.

Lugașu de Jos

Este situat în centrul județului, pe malul drept al Crișului-Repede, la cca. 32 km est, la 5 km vest de Aleșd, pe drumul principal E60. Lugașu de Jos este așezarea din timpul lui Árpád Lugas. Numele acestuia era deja în 1291-1294 menționat ca v.Lugas în documente, iar la acea vreme satul plătea a doua oară episcopului 18 copeici ca dijmă (Gy 1: 640). În 1406 a fost menționat sub denumirea de p. hungaricalis Lugasd, în 1458 Magyarlugas, în 1808 Lugos (de Jos), în 1851 Alsó-Lugos și în 1913 sub denumirea de Alsólugos. La începutul secolului al XIX-lea era deținut de familia contelui Batthyány. Între 1840 și 1918 familia Zichy a devenit proprietar, iar casa nobilă din sat a fost construită de contele Domokos Zichy.

În 1873, datorită revărsării pârâului Huta, inundații mari au distrus așezarea, care nu numai că a demolat casele, ci a făcut și sacrificii umane. La începutul secolului al XX-lea, contele Jenő Zichy era proprietarul comunei. În 1910 erau 906 de români, 76 de maghiari, 1 german, 45 de țigani și 13 cetățeni slovaci din 1041 de locuitori.

KOMADI

Localitatea este menționată în memorii scrise sub numele de Kumad în 1291-94 și este menționată cu numele de Komad din 1333, iar din 1351 în documentele familiei Csáki apare cu denumirea de Kumady. Din 1421 ca și Komadi, Komady, apoi în 1516 Kiskomady, Nagykomady. Primii săi proprietari cunoscuți erau din Komady. Béla Kálmán a considerat că denumirea din secolul XIII (cu litera ”d” la sfârșit) definea o relație personală. Reducerea literei d era ceva foarte obișnuit în vremea lui Árpád, iar în zilele noastre nu este folosit sau chiar a dispărut de tot. Baza Kuma poate fi legată de originea cuvântului koma (amic/prieten) din slavă. În 1241, în momentul invaziei tătarilor, satul a fost aproape complet distrus și populația a reconstruit așezarea abia după 2 ani. István Bocskai a făcut din acesta un sat liber în 1605, dar a fost distrus în 1659 ca urmare a năvălirii turcilor. Întorcându-se, locuitorii au reconstruit comuna în jurul anului 1680 și au clădit prima lor biserică din stuf și noroi. În 1700 Lipót I i-a desființat statutul de oraș.

Populația s-a refugiat mai întâi de tătari, apoi de sârbi și de austrieci prin mlaștini. Doar două drumuri uscate duceau la ieșirea din sat. Apele Crișuilui Repede se revărsau adesea, provocând inundații și nenorociri. Starea naturală de mlaștină a determinat ocuparea populației. A fost cuprins de un incendiu imens pe 28 aprilie 1839.

Din a doua jumătate a secolului XVI până în a doua jumătate a secolului XVIII-lea s-a format ansamblul comunei. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, au apărut denumirile de Kiskomádi și Nagykomádi și partea de așezare dintre acestea . Nagykomádi a fost “cuibul” nobililor. Satul era împărțit în trei părți: prima Pernyésvég (partea de vest a satului), a doua parte Faluvég (jumătatea de est a satului), a treia parte Derék (partea centrală a satului). Comuna este menționată ca exemplul tipic din sursele istorice: comună situată pe maulul unei ape, cu o singură stradă, care, după drenare, a crescut considerabil. Caracteristicile naturale au afectat și practicile de construcție. Casele erau fixate de piloni înalți și împletituri de răchită, acoperite cu noroi, cu acoperișul din stuf. Mai târziu au fost construite din cărămidă de lut, care este încă cunoscută și utilizată ca material de construcție în așezare. Din punct de vedere legal a funcționat ca târg, comună, sat, consiliu comunitar mare, iar în prezent sub forma unui oraș. Imaginea de astăzi a fost formată după 1945, așezarea fiind distrusă la marginea pășunilor semicirculare. La Komád a existat o fermă farte mare. Rangul său de oraș a fost restabilit la 1 iulie 2001.

Defileul Crişului Repede, are statut de rezervație naturală mixtă, fiind inclusă în situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului.

Majoritatea traseelor pleacă de la Cabana Peștera și au ca scop vizitarea Defileului Crișului Repede, Valea Mișidului și Platoul Carstic Imașul Bătrânului.

Zona poate fi considerată un paradis al cățărătorilor, pe stâncile calcaroase din defileu fiind amenajate multe trasee de escaladă cu diferite grade de dificultate și lungimi. Recent a fost amenajat și al doilea traseu de via ferrata. (A doua via ferrata din Vad, funcţională)

Cea mai lungă peșteră din România

În zona defileului, apele învolburate ale Crișului Repede oferă condiții bune pentru practicarea raftingului, în prezent existând mai multe agenții care organizează ture cu ghid și echipamente specifice. În zonă se mai pot vizita Peștera Unguru Mare și Vadu Crișului, ambele fiind amenajate turistic, dar și cascada de la Vadu Crișului. De asemenea se poate vizita și Peștera Vântului, peștera care cu cei 56 km, deține recordul de cea mai lungă peșteră din România. Vizitarea acestei peșteri implică o programare la administratorul/custodele peșterii, ea neavând program zilnic de vizitare.

Fauna acestor locuri e dominată de Acvila de munte şi de sumedenia speciilor de lilieci.

Zona Defileului Crișului Repede oferă o multitudine de programe de aventură: rafting – Caiac – Canoe, drumeţie, alpinism, speoturism, escaladă sau ciclism montan.

Cazare

Pe lângă numeroasele locuri de campare cu cortul, zona Defileului Crișului Repede beneficiază de mai multe locații de cazare inedite.

Un mijloc foarte practic de a pleca în vacanţă sau în concediu este maşina personală.  Plecând cu maşina, ai libertatea de a-ţi alege traseul şi de a vizita numeroase alte locuri pe care le-ai rata dacă ai merge cu trenul sau avionul.

Când pleci în concediu cu maşina trebuie să stabileşti mai întâi traseul. Fie că vrei să găseşti cel mai rapid traseu sau vrei să te opreşti pe drum pentru a vizita diverse locuri, este foarte important să ai un traseu bine stabilit.

Pentru asta există site-uri care te ajută să găseşti traseul optim. Sunt site-uri pe care, în principiu, nu trebuie decât să alegi punctul de pornire şi destinaţia. În afară de traseul optim, pe aceste site-uri poţi găsi numeroase alte informaţii utile de la distanţa de parcurs, la posibilităţile de cazare.

Stabilirea rutelor se poate face pe mai multe criterii. Poţi alege ruta cea mai rapidă, cea mai scurtă, cea mai economică sau cea mai plăcută din punctul de vedere al peisajelor. Pentru fiecare rută poţi vedea distanţa, timpul şi costul combustibilului. Nu lipseşte nici prognoza meteo pentru regiunile traversate.

Bicilete

Cel ce se încumetă să parcurgă diferite trasee cu bicicleta, cu siguranță va fi încântat și nu va regreta decizia luată. Va avea parte de experiențe și peisaje noi, își va reîncărca bateriile, alimentându-se cu energie pozitivă de la natură.

Natură și mișcare

Parcurgerea cu bicicleta a diverselor trasee aduce doar avantaje. În primul rând, se pot admira în acest mod peisajele frumoase existente în țara noastră. Pe de altă parte, este o activitate care îmbină armonia naturii cu mișcarea, benefică pentru sănătate.

Explorare

Traseele pe bicicletă sunt modalitatea ideală de a explora, astfel poți simți cu adevărat natura si drumeția. Poți merge singur sau însoțit de prieteni ce îți împărtășesc stilul și dorința de explorare într-o aventură în care te vei simți împlinit și relaxat.

 

 

Având în vedere natura tematicii supuse cercetării, crearea unor rute tematice pe valea Crișului Repede, am evidenţiat următoarele ipoteze:

o          se necesită o abordare fundamentată pe comparaţie, axată prioritar pe unele elemente de teritorialitate administrativă dintre două ţări învecinate, cu o distanţă aproximativă de câte 50 km până la graniţă pentru fiecare localitate

o          până ce din Ungaria avem de analizat o singură entitate administrativă – localitatea Komádi, până atunci, de pe teritoriul judeţului Bihor va fii supus regiunea Crișului Repede  (însemnând regiunea întinsă între comuna Șuncuius și comuna Tileagd, ). Pentru acest din urmă caz, se suprapune existenţa unei distanţe considerabile între ele, respectiv o arie geografică-culturală diferită, care nici nu are un epicentru recunoscut, defel, nefiind vreuna care ar fi tins înspre vreo astfel de recunoaştere.

o          din perspectiva sprijinului dezvoltării infrastructurii sau a promovării, Komadi a beneficiat de puternice fonduri ale administraţiei centrale şi locale, pe când, regiunea Valea Crişului, o abordare de acest tip a prins contur îndeosebi pe baza finanţărilor europene, accentul căzând pe proiecte ale unităţilor administrative şi entităţilor private, fără a fi într-o legătură de suprapunere cu scopul de a forma un obiectiv comun şi de interes general pentru regiune în ansamblul ei.

Redactare şi analiză

Subiecţii vizaţi

Pentru analiza necesități rutelor tematice, trebuie să ţinem cont de specificul social-economic al fiecăreia dintre cele două entităţi supuse evaluării, astfel încât, până ce în localitatea din Ungaria axarea va fi aproape în totalitate pe agenţi economici (hotel-uri, pensiuni sau proprietari de apartamente ce dau în chirie camere în special în perioada estivală), în localităţile bihorene, ar trebui să ţin cont de diversificarea actorilor implicaţi în dezvoltarea micro-regiuni, atât cu referire la momentul de faţă, cât şi în perioada anterioară, dar, nu înainte de 1989. În acest sens, pentru dezvoltarea Regiunii Văii Crișului Repede am identificat trei mari categorii de actori sociali şi economici ce trebuiesc chestionaţi:

1)         agenţi economici activi din zona Regiunii Crișului Repede – pensiuni, magazine, persoane fizice ce dau în chirie locuri de cazare

2)         lideri de opinie din localităţile, practic Regiunii Crișului Repede, acei factori din administraţia publică, sistem educaţional sau lideri ai unor confesiuni ce au fost şi până în acest moment sau există posibilitatea de a influenţa dezvoltarea înspre un anumit sens al zonei.

3)         agenţi economici şi organizaţii non-guvernamentale cu sediu în Aleșd, și ale căror profil de activitate se axează într-o mare măsură înspre zona de est a Bihorului, contribuind de-a lungul anilor, într-o oarecare măsură, înspre dezvoltarea regiunii în cauză.

Astfel, o primă diferenţiere a celor două zone se observă prin suprapunerea elementului (administrativ) de teritorialitate, cu cel al profilului subiecţilor.

Astfel, pentru delimitarea și crearea rutelor tematice pe Valea Crișului Repede între Șuncuius și Komadi este necesar folosirea unor chestionare care vor ajuta la identificarea principalelor direcții de dezvoltare.

Chestionare efectuate în localitatea maghiară, trebuie să reflecte şi dorinţa de a acorda un cât mai amplu model înspre grupul vizat ca viitori beneficiari direcţi în regiunea de pe teritoriul României, şi anume, unităţile de cazare. Totodată, trebuie amintit faptul că numărul mai restrâns al persoanelor juridice ca pensiuni şi restaurante la care vor fii aplicate chestionarele în zona regiunii Crișului Repede este mai mic şi datorită actualei situaţii de fapt.

1. Parteneriate cu alte ţări

Este necesar a aminti şi o altă perspectivă a acestor colaborări – şi anume, istoricul. Până ce în Ungaria putem identifica trei perioade majore ale începuturilor vreunei colaborări (înainte de 1989 – într-unul din cazuri aceasta se întinde chiar din 1961, o altă perspectivă este cea oferită de anii `90 şi nu în ultimul rând, a doua jumătate a anilor 2000), media acesteia aşezându-se prin anii 2001/2002, până atunci, dintre subiecţii bihoreni se evidenţiează o segmentare mai accentuat pe criteriul teritorial. În acest sens, agenţii economici din zona efectivă a Regiunii Crișului Repede au o medie a colaborării situată prin anii 2006/2007, dar, cei din Oradea (companii şi organizaţii civice) se situează în preajma anilor 2000/2001. De asemenea, trebuie amintită natura acestor colaborări: în primul caz este mai accentuat pe tipul vertical: prestator de servicii – client, iar în cel de-al doilea caz, mai pregnant este de tipul orizontal, în sensul de parteneriate permanentizate (în sfera civică îndeosebi), prevalând şi diversificarea problematicilor ce au fost puse pe tapet pe parcursul anilor precedenţi.

Necesităţi pentru dezvoltare şi marketing

Dacă până acum am prezentat date generale despre subiecţi, şi posibile perspective a modului de abordare a cooperării directe, în următoarea etapă, redactarea chestionarului s-a axat pe o racordare faţă de propria unitate administrativă ori regională.       Cu referire la selecţia celor mai importante nevoi, trebuie remarcat necesitatea de a separa posibilităţile de răspuns pentru servicii de internet, unde pentru Bihor am mai adăugat elementul de telefonie, comparativ cu Komadi, unde necesitatea este mai degrabă a se accentua înspre wireless. Dar, mai important, la rubrica serviciilor de turism, am considerat necesitatea de a diferenţia extinderea şi diversificarea acestora, luând în considerare ipotezele dezvoltării celor două unităţi teritoriale, şi faptul că în România încă nu au fost epuizate toate şansele acestui capitol.

Ca un subcapitol al marketing-ului, dar şi mai mult accentuând latura de comunicare înspre alte entităţi din exterior, s-a impus o primă, şi cea mai clară abordare diferenţiată a redactării chestionarului. Toate acestea survin exact din caracteristicile de bază ca zonă turistică a ambelor entităţi, şi nu doar din infrastructura pe care o deţin.

Având în vedere cele menţionate, trebuiesc evidenţiate acele elemente pe care localnicii le consideră ca având cel mai mare potenţial de atractivitate într-o campanie de promovare. Din perspectiva bihoreană, se cristalizează în mod clar un grup de 3 favorite, dintre acestea cel mai elocvent fiind peşterile. Următoarele menţionate sunt turele montane, respectiv pentru obiceiurile specifice zonei. Interesantă este însă percepţia diferită faţă de acest ultim element a sărbătorilor organizate de administraţia locală, explicabilă fiind şi prin natura tipurilor de organizare şi activităţi din zilele satului (deseori cu puţine accente diferite faţă de tradiţie). Existând posibilitatea de a se menţiona şi alte tematici de promovare, cei chestionaţi au amintit cel mai adesea sporturile extreme, mese tradiţionale sau serviciile conexate peşterilor.  În privinţa localităţii Komadi situaţia este diferită – în acest caz nu s-a remarcat vreun element ce ar fi întrunit vreo majoritate covârşitoare, niciuna nedepăşind o valoare a frecvenţei mai mare. Cel mai des a fost menţionat centru de sport, urmate de sărbători organizate de autorităţile locale şi tradiţiile zonei învecinate.

Analiza detailată a elementelor de diferenţiere a pilonilor de bază

Pentru a putea realiza o comparaţie autentică în privinţa elementelor care stau la baza pilonilor de bază ale celor două entităţi turistice, şi în scopul de a demara o evaluare a nucleelor acestora, propun o abordare ce are menirea de a sublinia backround-ul acestor piloni, respectiv a elementelor ce deja prin ipoteză au trebuit diferenţiate (diversificarea / extindere) şi a problematicii centrale ce a rezultat prin datele analizate –

salubritatea, prezentă ca nevoie de rezolvare pentru defileul Vadului. Se necesită a fi evaluat ce tip de atitudini şi în special opţiuni au aceste grupări în privinţa principalelor problematici ce au câştigat o detaşare a voturilor dintr-o perspectivă generală. Detailarea acestora va putea fi de bun augur pentru a observa viitoarele puncte tari ale posibilelor colaborări ce ar putea urma

Salubritate

Practic, cel mai important şi vizibil element de diferenţiere între localitatea maghiară şi regiunea bihoreană avea să apară la categoria de nevoi pentru dezvoltare, după cum reieşise şi în rezultatul structurării pilonilor de bază -, iar elementul-cheie avea să fi fost percepută salubritatea.

Dar, contrar ipotezelor că în acest caz vom avea de-a face şi cu un procentaj mai mare faţă de medie acordat rolului autorităţilor publice locale în a rezolva problema identificată, acest lucru nu avea să se concretizeze.

Pentru a evidenţia şi alte particularităţi a acestui grup ce diferenţiază regiunea Regiunea Crișului Repede faţă de Komadi, se poate observa un procent mai ridicat faţă de datele generale pentru necesitatea îmbunătăţirii serviciilor de internet şi telefonie, dar un şi mai accentuat rol acordat reţelelor de destinaţie turistică, a revistei specializate pe turism, prin editarea acesteia în format bilingv, însă, în concordanţă cu cele expuse anterior în privinţa rolului implicării administraţiei locale, şi cu referire la sărbătorile organizate de aceasta, cerinţa este mai mare din partea subiecţilor chestionaţi per ansamblu.

Extinderea / Diversificarea serviciilor de turism:

• Pentru cei din zona regiunii Văii Crișului Repede care semnalaseră acest subiect, anul 2003 este media generală de la care se poate consemna existenţa unui parteneriat. Dar, ceea ce urmează a reda elementele definitorii se regăsesc în atitudinea comparativă dintre caracteristicile naturale ale zonei, respectiv, necesitatea implicării autorităţilor locale. Pentru a observa diferenţierile, nu vom face o comparaţie între datele generale şi cele ale subiecţilor cărora este primordial extinderea serviciilor de turism în general, ci doar a datelor unde există un indicator de diferenţă de cel puţin 10% între rezultate. Cele mai elocvente au apărut la răspunsurile pentru capitolul ce definesc elementele de promovare ca puncte tari, toate dintre valori fiind mai ridicate ca la media generală.

În privinţa întrebării pe tematica cooperării transfrontaliere, se întăreşte ideea de cooperare mai accentuată pe cont individual pentru implicarea pentru acest tip de dezvoltare prin fonduri europene, şi totodată pentru extinderea unor servicii complementare, dar nu neapărat prin sprijinul ce ar putea fi acordat printr-un centru de promovare, chiar dacă acest eventual actor / instituţie ocupă cel mai important loc dintre cele patru posibilităţi enumerate.

Concluzia acestui sub-punct pentru zona regiunii Văii Crișului Repede este că extinderea serviciilor de turism trebuie să se axeze pe caracteristicile naturale ale regiunii şi iniţiativele proprii, dinspre sfera privată ori de ordin al sferei civice, mult mai accentuat decât iniţiativele şi sprijinul sau implicarea autorităţilor administrative. Practic, se întrevede posibilitatea şi cererea pentru o structură intermediară între propriile nevoi şi reprezentarea acestora în problematica extinderii serviciilor de turism, dar aceasta să nu fie exclusivă una de factură publică.

• Diversificarea serviciilor de turism în general (care apare exclusiv pentru Komadi) este aceea tematică ce în esenţă reprezintă diferenţierea deja din ipoteză a celor două entităţi, infrastructura şi investiţii ori gradul de servicii prestate fiind şi trebuind a fi calculate din start ca deosebire între loacalitatea din Ungaria şi regiunea bihoreană.

Având în vedere că în situaţia localităţii maghiare avem de-a face cu un grup compact şi nu sub-categorisiri ca şi în cea din Regiunea Văii Crișului Repede(trei grupe majore ca subiecţi). În acest sens, media privind înfiinţarea afacerii se situează la graniţa anilor 2002/2003 (cu o frecvenţă a apariţiilor mai ridicate pentru începutul anilor `90, pragul dintre milenii şi a doua jumătate a anilor 2000 – cele trei valuri importante), dintre aceştia 92 % având deja un parteneriat cu străinătatea, iar în comparaţie cu datele generale, pentru România şi Germania spre exemplu, aceste valori sunt chiar identice – 84% şi 63% a parteneriatelor de afaceri sau civice.

În privinţa preferinţelor pentru elementele de dezvoltare ale marketing-ului sunt aceleaşi, ba chiar mai mult, tendinţa este crescătoare, pentru toate cele trei elemente. Putem spune că se clarifică o şi mai puternică tendinţă a celor ce văd pentru localitatea Komadi ca necesitate a dezvoltării în primul rând diversificarea serviciilor de turism, a accentului pus pe implicarea autorităţilor locale, şansa văzută în cooperarea cu zonă turistică fără caracteristici asemănătoare (adică, non-concurent direct), dar din regiune transfrontalieră (iar deschiderea înspre partea română este relevantă, edificat prin dorinţa de a cunoaşte limba română pe primul loc), însă, informaţiile şi  câştigarea credibilităţii ca zonă cu potenţial turistic a Regiunii Crișului Repede şi împrejurimi necesită reale îmbunătăţiri.